Twinning.org
CCRE
header-image

10 pasi spre succes

O înfrăţire nu este ceva care să poată fi improvizat, aceasta trebuie să fie pregătită cu atenţie. Pentru a vă oferi un suport, aici sunt câteva sfaturi care vă vor ajuta să faceţi dintr-o înfrăţire un succes:

Primul pas: Găsiţi partenerul(ii)

Găsirea partenerului perfect este în mod evident, primul pas! Fiecare înfrăţire este unică, cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, partenerul potrivit ar trebui să aibă mai multe lucruri în comun cu tine. Acestea pot fi legate de numărul de locuitori, locul geografic, activităţile economice, legăturile istorice cu alte comunităţi, principalele probleme sociale sau de mediu... Ar trebui să aveţi un rând de întâlniri cu reprezentantul oraşului propus spre înfrăţire, pentru a vă asigura că fiecare are aceeaşi viziune asupra noii legături şi aceleaşi aspiraţii.

Al 2-lea pas: Implicarea cetăţenilor şi a întregii comunităţi

Nu există nici o înfrăţire, fără participarea activă a locuitorilor. Reprezentanţii aleşi şi funcţionarii publici pot fi adesea forţa din spatele proiectelor, dar acestea nu ar trebui sa fie singurele persoane implicate. Ar trebui să fie implicate şcoli, cluburi sportive, asociaţii de petrecere a timpului liber, membri ai organizaţiilor cetăţenilor, ai comunităţii locale şi ai altor asociaţii. În acelaşi timp, înfrăţirea trebuie să fie vizibilă pentru ca fiecare cetăţean să se simtă implicat. De exemplu, popularizarea înfrăţirii se poate face la intrarea în primăria oraşului iar în revista locală şi pe site-ul web se pot comunica ştiri despre înfrăţire. Este important să comunicaţi impactul şi beneficiile înfrăţirii publicului larg şi, în special, mass-mediei, pentru a crea o imagine corectă a înfrăţirii.

Al 3-lea pas: Includeţi o dimensiune europeană

În Uniunea Europeană, o bună relaţie de înfrăţire, ar trebui să contribuie la consolidarea cetăţeniei europene active, prin crearea de legături între cetăţeni, prin promovarea unităţii europene şi prin ajutorul dat realizării unei identităţi europene. Permiţând oamenilor să experimenteze viaţa de zi cu zi a altora, dezbătând şi discutând aspectele importante ale zilei şi descoperind cultura şi limba partenerilor, înfrăţirea ajută cetăţenii să înţeleagă că aceştia aparţin unei comunităţi de valori.

Al 4-lea pas: Definirea obiectivelor comune

Ce vrem de la această înfrăţire? Aceasta ar trebui să fie prima întrebare, atunci când stabiliţi o legătură de înfrăţire. Dumneavoastră şi partenerul dumneavoastră trebuie să definiţi obiective clare, precum şi tipurile de activităţi şi, acolo unde este posibil, să agreaţi pe această bază asupra datelor când este posibilă o evaluare a proiectului. Dacă nu se face acest lucru înfrăţirea poate să fie afectată din cauza neînţelegerilor sau a percepţiilor greşite. Este util ca obiectivele şi acţiunile să fie reevaluate din timp în timp, pentru a vă asigura că toţi partenerii urmăresc aceleaşi priorităţi cu privire la înfrăţire.

Al 5-lea pas: Creaţi o structură de sprijin

În timp, energia care susţine parteneriatul poate slăbi. O echipă mică dar activă, în fiecare dintre oraşele înfrăţite, vă poate ajuta să se menţină conexiuni, să dezvoltaţi un parteneriat prin proiecte noi şi să căutaţi şi solicitaţi finanţări… Acest "motor" al înfrăţirii poate fi un fel de comitet al înfrăţirii sau o asociaţie acreditată de municipalitate care lucrează în cooperare cu oraşul şi cu alte asociaţii ale acesteia, precum şi cu oraşul partener.

Al 6-lea pas: Lucrul cu şcolile şi tinerii

Există multe moduri de a implica şcolile dvs. în activităţile de înfrăţire. Schimburile de elevi şi studenţi sunt adesea unul dintre punctele cheie ale parteneriatului şi vă pot ajuta pentru a stimula interesul pentru învăţarea limbii ţării partenere. Aceste acţiuni au tendinţa de a implica o mare parte a locuitorilor, dat fiind că, prin natura lor, acestea implică de asemenea părinţii, profesorii şi personalul şcolii, asociaţii studenţeşti etc.

O altă metodă este de a corela înfrăţirea cu e-Twinning-ul prin programul e-Learning al Uniunii Europene care promovează colaborările dintre şcolile din Europa prin intermediul Internet-ului. Acesta oferă suport, instrumente şi servicii pentru a face cât mai simplu pentru şcoli, formarea parteneriatelor pe termen scurt si lung, în orice domeniu.

Al 7-lea pas: Abordarea subiectelor majore de actualitate

Activităţile dezvoltate prin legături de înfrăţire pot ajuta cetăţenii să fie la curent cu informaţiile europene actuale; acest lucru este valabil mai ales pentru tineri. Subiectele abordate pot fi despre mediul înconjurător, viitorul Europei, drepturile omului, pace, incluziune socială ... sau chiar despre fotbal sau alte sporturi!

Al 8-lea pas: Planificaţi o relaţie durabilă

Legătura între oraşele înfrăţite trebuie să fie în măsură să reziste testului timpului şi nu doar să reflecte starea de spirit dintr-o anumită zi a consiliului local. Prieteniile puternice şi adevăratele legături de solidaritate între cetăţenii din diferite oraşe au nevoie de timp pentru a se dezvolta. Numai prin trăinicia relaţiei dovedită de-a lungul anilor, un oraş se poate baza pe altul chiar şi în cazul dezastrelor, de exemplu.

Al 9-lea pas: Priviţi în viitor şi construiţi baza pentru noile schimburi

O relaţie de înfrăţire poate crea un mediu ideal în care să se dezvolte noi tehnici de cooperare. Schimbul de experienţă, precum şi reflecţia comună pe teme specifice vă poate ajuta să găsiţi soluţii sau să aduceţi îmbunătăţiri.

Al 10-lea pas: Dezvoltaţi un buget şi căutaţi finanţări

Nu în ultimul rând, căutaţi finanţări! Orice parteneriat trans-naţional presupune costuri, cu toate acestea evenimentele de parteneriat sunt planificate şi organizate cu grijă. Este util dacă autorităţile locale pot aloca un buget anual, chiar dacă nu este vorba de o sumă foarte mare, pentru a menţine continuitatea. Şi asociaţiile de înfrăţire locală sunt adesea foarte active în strângerea de fonduri - care poate ea însăşi să aducă beneficii în rândul comunităţii locale.

Puteţi găsi mai multe informaţii despre cum să vă finanţaţi un parteneriat de genul twinning în secţiunea de asistenţă financiară, în special în legătură cu finanţarea din partea Uniunii Europene.